Asezamantul monastic de la Voronet dateaza din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arata cercetarile recente ale arheologilor suceveni, biserica actuala fiind construita in 1488 de Stefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusa de un incendiu, relateaza Mediafax.

O echipa de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonata de Florin Hau si Stefan Dejan, a finalizat, sambata, o cercetare arheologica preventiva la Manastirea Voronet, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii in aceeasi pozitie topografica.

Arheologul Florin Hau a declarat luni ca cercetarile au fost facute intr-o zona unde au mai fost facute sapaturi in perioada 1961-1967 de Radu Heitel si Nicolae N. Puscasu, care la acea data au avut ca obiectiv principal sa afle daca biserica construita in 1488 de Stefan cel Mare este prima sau daca sub aceasta existase una anterioara.

Cercetarile din 1967 au demonstrat ca biserica lui Stefan cel Mare este a doua biserica a asezamantului monastic intemeiat la Voronet, dar nu se stia cat de timpurie era biserica anterioara si se estima ca putea data de la 1450.

"Faptul in sine era cunoscut pentru ca exista un document din 22 ianuarie 1472 in care apare mentiunea expresa a manastirii si a staretului Misail", a spus Hau.

Arheologul sucevean a aratat ca cercetarile finalizate recent intr-unul dintre ansamblurile datand din perioada de dinainte de 1488 arata ca acesta dateaza mult mai devreme decat s-a putut proba.

El a spus ca o pivnita cu laturile de 7,3 metri si 6,1 metri, cercetata acum, dateaza de la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.

Hau a precizat ca in urma analizei s-a stabilit ca la Voronet a avut loc un incendiu devastator si se presupune ca