În Franţa, proiectul de lege controversat privind reforma sistemului de pensii a fost aprobat de Senat. Contestaţia însă continuă. Marea întrebare care se pune acum este dacă o lege deja adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte poate fi anulată, în urma presiunii străzii şi a grevelor prelungite.
În Franţa, proiectul de lege controversat privind reforma sistemului de pensii a fost aprobat de Senat. Contestaţia însă continuă.
Senatul Francez a adoptat acest text cu 177 de voturi pentru şi 153 de voturi contra, în urma aplicării unei proceduri excepţionale numite a "votului blocat", prin care sunt practic evitate nesfârşitele examinări de amendamente.
Reamintim că în virtutea acestei legi, în 2018, vârsta minimă de pensionare trece de la 60 la 62 de ani, iar pentru o pensie întreagă, pragul de vârstă trece de la 65 la 67 de ani.
În principiu, o comisie parlamentară mixtă definitivează luni, 25 octombrie, textul, care urmează să mai fie aprobat, miercuri, în mod solemn, de Camerele reunite ale Parlamentului, urmând ca el să fie promulgat de şeful statului francez.
Sindicatele şi Opoziţia nu renunţă însă la contestaţii şi anunţă, în ciuda perioadei de vacanţe, organizarea a încă două zile naţionale de acţiune şi de protest împotriva acestei legi, mai precis pe 28 octombrie şi pe 6 noiembrie.
Marea întrebare care se pune acum este dacă o lege deja adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte poate fi anulată, în urma presiunii străzii şi a grevelor prelungite.
În Franţa, există un precedent în acest sens. Pe fond de contestaţie extrem de puternică, în aprilie 2006, preşedintele de atunci, Jacques Chirac a retras o lege legată de contractul de primă angajare, o lege care trecuse prin toate instanţele de aprobare şi fusese deja publicată în jurnalul oficial. De unde şi convingerea, în prezent, a sindicatelor că mobilizar
