Candidatura Serbiei la Uniunea Europeană este analizată de miniştrii europeni de Externe la Luxembourg, cu menţiunea nefericită pentru Belgrad că aceasta nu va deveni o realitate, până când ultimii criminali de război aflaţi în libertate nu vor fi arestaţi. Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Candidatura Serbiei la Uniunea Europeană este analizată de miniştrii europeni de Externe la Luxemburg, cu menţiunea nefericită pentru Belgrad că aceasta nu va deveni o realitate, până când ultimii criminali de război aflaţi în libertate nu vor fi arestaţi.

Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).

Olanda rămâne constantă şi cere mai departe Serbiei să predea toţi criminalii de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.

Miniştrii vor cere Comisiei Europene să formuleze un aviz asupra candidaturii sârbe depuse în decembrie 2009, dar şansele de reuşită sunt pentru moment minime.

Serbia a avut un comportament constructiv în ultima vreme, în privinţa relaţiei cu Kosovo şi arată voinţă politică în cooperarea cu Tribunalul. Este ceea ce cred majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, dar nu şi Olanda.

Belgrad a extrădat deja 22 dintre cei 24 de criminali căutaţi de Haga, dar Ratko Mladic şi Goran Hadzic se află în libertate, lucru peste care Olanda nu poate trece.

Olanda a fost arătată cu degetul în 1995, în urma genocidului de la Srebreniţa, din Bosnia, comandat de liderul sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzic, aflat acum la Haga, genocid executat de generalul sârb, Ratko Mladic.

Forţele de pace olandeze care asigurau protecţia zonei libere de la Srebreniţa s-au arătat în imposibilitate de a opri atacul lui Mladic, pe 11 iulie 2005, moment care bântuie şi astăzi conştiinţa colectivă olandeză.

Parlamentul de la Haga a dat Guvernului olandez proaspăt format un mandat