Sindicatele cer majorarea salariului minim pe economie de la 600 la 750 de lei, dar patronatele se opun.

Delegaţia Fon­du­lui a făcut ieri o primă concesie în negocierile cu Guvernul, care propune majorarea salariului minim pe economie la cel puţin 700 de lei, reducerea cotei unice şi micşorarea contribuţiilor sociale. Până acum, FMI s-a opus oricărei majorări de fiscalitate. Însă o eventuală majorare a salariului minim ar putea înlocui practic în sistemul bugetar revenirea la nivelurile de salarizare dinainte de tăierea cu 25%. Practic, şi-ar recupera din tăieri preponderent bugetarii cu salarii foarte mici, dar asta se poate întâmpla numai cu condiţia ca restul salariilor să rămână decuplate de salariul minim. Pe de altă parte, bugetul ar colecta mai mulţi bani sub formă de taxe în cazul majorării salariului minim în sectorul privat.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că „ar putea fi loc" pentru o creştere a salariului minim, dar această decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare prea mare ar avea efecte ne­ga­ti­ve. „Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte foarte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât", a spus Franks.

Sindicatele: Nu va fi şomaj

Reprezentanţii Fondului Mo­ne­tar Internaţional în Ro­mâ­nia le-au spus sin­di­ca­liş­ti­lor că există posibilitatea majorării salariului minim, însă acest lucru trebuie făcut astfel încât să nu crească rata şomajului, a declarat preşedintele „Cartel Alfa", Bog­dan Hossu. Sindicatele cer creşterea salariului minim brut cu 25%, de la 600 la 750 de lei. „Le-am arătat că politicile de îngheţare a sa­la­riu­lui minim nu au creat nici un loc de muncă, iar când salariul mi­nim a crescut peste 40 la sută, adică în 2002, nu a existat nici o