Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că "ar putea fi loc" pentru o creştere a salariului minim, însă susţine că această decizie trebuie analizată cu atenţie, pentru că o majorare nesustenabilă ar avea efecte negative.
În ceea ce priveşte posibilitatea majorării ţintei de deficit bugetar pentru 2011, semnalele nu sunt foarte optimiste până acum.
"Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât", a spus Franks, citat de Mediafax.
Subiectul a fost discutat luni de delegaţia FMI cu mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor.
Miercurea trecută, în prima zi a evaluărilor, Franks a explicat după o întâlnire cu ministrul muncii că o creştere a salariului minim ar putea avea consecinţe dăunătoare şi ar putea să descurajeze angajările şi a susţinut necesitatea unei atitudini precaute.
Nu este foarte clar de ce FMI şi-a nuanţat mesajul. Unii analişti au spus la vizitele anterioare ale FMI că Fondul va ţine cont foarte mult în negocierile cu România şi de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, unde Guvernul a renunţat la acordul cu instituţia financiară internaţională şi a impus taxe băncilor şi marilor companii pentru a echilibra finanţele ţării.
Salariul minim a rămas şi în 2010 la valoarea de 600 de lei brut, deşi, odată cu aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie, acesta ar fi trebuit să crească la 705 lei, valoarea coeficientului I din lege. Pentru că la finele lui 2009, reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului nu au reuşit să se pună de acord cu privire la majorarea salariului minim, aplicarea legii salarizării a eşuat, astfel încât valoarea folosită a coeficientului I din lege a fost de 600 de lei.
Dacă sindicatele solicită o majorare a sa
