Cu nume relativ asemănătoare, diabetul insipid şi diabetul zaharat au foarte puţine lucruri în comun, precizează medicul primar endocrinolog Monica Gheorghiu, de la Institul de Endocrinologie „CI Parhon".
„Spre deosebire de diabetul zaharat, care e o boală a pancreasului, diabetul insipid este o boală a hipotalamusului. Diabetul insipid e cauzat de lipsa vasopresinei (un hormon), care are ca rol absorbţia apei de la nivelul rinichiului din urină înapoi în organism. Lipsa acestui hormon face ca omul să elimine cantităţi mari de urină diluată.
„Se poate ajunge şi la cantităţi de 20 de litri de urină eliminată zilnic", spune medicul Monica Gheorghiu. Pierderea de lichide corporale se asociază, evident, cu nevoia de a bea cantităţi foarte mari de apă. Cât timp omul poate bea această apă, se păstrează un echilibru al organismului. „Doar că va fi aproape permanent obosit (pentru că el trebuie să se trezească noaptea, să bea apă şi să urineze). Dacă însă apar situaţii speciale (operaţii, tulburări de cogniţie etc.) şi nu are cum să bea cantităţile de apă de care are nevoie pot apărea dezechilibre intense ce afectează sistemul nervos central, ducând la comă sau chiar la moarte. La copii, faptul că beau atâta apă se asociază cu tulburări în creştere şi dezvoltare a organismului", mai precizează medicul consultat de Jurnalul de sănătate.
Cauzele apariţiei acestei afecţiuni sunt printre altele insuficienţa vasopresinei sau o anomalie la nivelul rinichiului, din cauza căreia nu se percepe prezenţa vasopresinei. Tratamentul se face toată viaţa.
„Întotdeauna trebuie căutată o cauză a bolii, care poate fi reprezentată de o tumoră hipotalamică sau de sarcoidoză, tuberculoză etc. Nu întotdeauna este o cauză evidentă. Poate să fie o boală autoimună. Organismul şi-a atacat cu anticorpi proprii şi a distrus celulele hipotalamice ce provoca
