În contextul în care şefii de guvern din Uniunea Europeană se pregătesc pentru un summit în această săptămână unde urmează să fie aprobate noile sancţiuni care au rolul de a preîntâmpina o nouă criză similară celei din Grecia, unele state membre sunt din ce în ce mai nemulţumite de modul în care au fost modificate pe ultima sută de metri propunerile, scrie Financial Times.
După cinci luni de dezbateri aprinse, Franţa şi Germania au convenit săptămâna trecută să dilueze o propunere de amendare automată a ţărilor care eşuează în mod repetat în a-şi reduce nivelul datoriilor şi al deficitelor.
Acordul încheiat între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele fracez Nicolas Sarkozy conferă politicienilor o autoritate sporită în a amâna sau bloca astfel de sancţiuni. Totuşi, nemulţumirea mai multor state membre ale zonei euro, în special a membrelor mai mici, nordice, care militaseră pentru reglementări mai dure, nu este legată numai de substanţa propunerilor, ci şi de modul în care acestea au fost anunţate.
Acordul franco-german a fost anunţat în timpul unui summit din Franţa în acelaşi moment în care miniştrii de finanţe se aflau în Luxemburg pentru sesiunea finală de negocieri cu preşedintele UE Herman Van Rompuy.
Acest lucru a reînviat resentimentele dintre ţările mici şi cele mari, şi între membrele nordice disciplinate fiscal şi cele sudice, puternic îndatorate.
Luni întregi, Suedia, Olanda, Finlanda şi alte ţări nordice fuseseră alături de Germania în lupta acesteia pentru sancţiuni care urma să fie dictate de Comisia Europeană. Diplomaţii acestor ţări se aşteptaseră la o nouă demonstraţie de unitate în Luxemburg. În schimb, aceştia au fost şocaţi în momentul în care Joerg Asmussen, reprezentantul Berlinului, şi-a exprimat sprijinul pentru poziţia Franţei de a permite o implicare sporită a politicienilor locali în deciderea sancţi
