Tadjikistanul şi Afganistanul îşi propun să coopereze în lupta împotriva terorismului. Preşedintele tadjik, Emomali Rakhmon se află într-o vizită de două zile la Kabul. Tadjikistanul se teme că actualul conflict afgan s-ar putea extinde pe teritoriul său, unde operează aşa-zisa Mişcare Islamistă a Uzbekistanului, care are legături cu al-Qaida.

Tadjikistanul şi Afganistanul îşi propun să coopereze în lupta împotriva terorismului. Preşedintele tadjik, Emomali Rakhmon se află într-o vizită de două zile la Kabul.

Liderul tadjik nu a mai efectuat o vizită la Kabul din 1993, când era la putere un anume Mohamed Nadjinulah, om al ruşilor. Or, între timp s-au întâmplat foarte multe lucruri în regiune şi în Afganistan, cel mai grav fiind intrarea talibanilor în scenă.

Tadjikistanul, ţară musulmană are o graniţă comună de o mie trei sute de kilometri cu Afganistanul şi se află şi el într-o situaţie de fragilitate. Preşedintele Rakhmon a fost confruntat cu o revoltă islamistă şi cu un război civil, care a provocat 150 de mii de morţi. De unde dorinţa celor două ţări de a colabora în măsura posibilului, pentru evitarea unei extinderi a conflictului.

Mai precis, Tadjikistanul se teme că actualul conflict afgan s-ar putea extinde pe teritoriul său, unde operează aşa-zisa Mişcare Islamistă a Uzbekistanului, care are legături cu al-Qaida.

Dacă ne uităm pe harta lumii, putem observa că există un arc al tensiunilor, care începe din zona tribală pakistaneză, trece prin Afganistan şi Tadjikistan, pentru a ajunge în Caucaz, unde islamiştii se fac remarcaţi în Cecenia, Daghestan şi Ingusetia.

S-ar spune că au făcut joncţiune cele două războaie din Cecenia cu interminabilul conflict afgan, pe un fond de probleme complexe şi de resentimente istorice. Rusia este confruntată în Caucaz cu probleme serioase, inclusiv cu forme de corupţie, care ar putea părea ab