In 6 mai 1936, pe baza unui raport al politiei secrete, trimisul diplomatic la Berna, Ernst Heinrich von Weizsäcker, semneaza un act oficial trimis Ministerului de Externe de la Berlin. Prin aceasta scrisoare se da unda verde retragerii cetateniei germane a scriitorului Thomas Mann. Autor de geniu si laureat al premiului Nobel pentru literatura in 1929, Mann este unul dintre putinii dizidenti care a luat atitudine publica impotriva regimului nazist, atat in Germania, cat si ca refugiat in Elvetia, iar apoi in SUA.
Pe langa scrisoarea tatalui lui Richard von Weizsäcker - presedinte al Germaniei intre 1984-1994 -, multe alte documente compromitatoare pentru activitatea diplomatica din vremea celui de-al Treilea Reich stau la baza afirmatiei istoricului Eckart Conze: "Oficiul de Externe a fost o organizatie penala".
Conze e unul dintre autorii unui studiu de 880 de pagini, care va fi maine predat oficial ministrului de externe al Germaniei, Guido Westerwelle. Studiul demoleaza mitul neamestecului diplomatilor germani in actiunile concrete de exterminare a evreilor, de pe vremea lui Hitler.
Cu titlul "Das Amt und die Vergangenheit. Deutsche Diplomaten im Dritten Reich und in der Bundesrepublik" (trad. Oficiul si trecutul. Diplomatii germani in al Treilea Reich si in Republica Federala), studiul a aparut saptamana trecuta la editura Blessing, sub semnatura autorilor Eckart Conze, Norbert Frei, Peter Hayes und Moshe Zimmermann.
Cei patru semnatari au facut parte din Comisia Independenta de Istorici, infiintata in anul 2005 de ministrul de externe german de atunci, Joschka Fischer. Din comisie au facut parte cercetatori germani si internationali.
Intr-un comunicat de presa remis ieri, MAE german precizeaza rolul acestei comisii: "Mandatul sau a fost sa cerceteze rolul serviciului de Externe din vremea national-soci
