Este pentru prima oară când o gaşcă, nucleul dur al Puterii portocalii, recunoaşte că nu mai reprezintă electoratul, că nu mai are încredere nici barem în propriii parlamentari. Că respingerea sa de către 90% din populaţie (unde-s vremurile când se invoca “întoarcerea la popor”?) îşi are probabil un corespondent chiar în rândul senatorilor şi deputaţilor majorităţii guvernamentale. Că îi e pur şi simplu frică, la votarea de mâine a moţiunii de cenzură, nu de voturile - clar insuficiente - ale Opoziţiei, ci de acelea din propria “casă”, fiind destui pedelişti, udemerişti şi uneperişti care taxează deschis incompetenţa Guvernului Boc, haosul şi sărăcia în care acesta a dus ţara. Singura şansă pentru Cabinet de a nu fi demis mâine era evitarea de către pedelişti a voturilor contra Cabinetului (bile “încurcate”, “neatenţie” sau chiar asumarea deschisă a disidenţei) provenind din propria tabără.

Într-o sfidare fără precedent a democraţiei, a independenţei votului individual - s-a pus botniţă grupurilor parlamentare PDL, UDMR şi UNPR, interzicându- li-se să voteze. Nici contra, nici pentru moţiune. În felul acesta, Puterea preîntâmpină trecerea, făţişă sau ascunsă de votul secret, a unor reprezentanţi ai săi de partea Opoziţiei. Că e o manevră laşă, că masa parlamentarilor guvernamentali e tratată ca o turmă de berbeci castraţi, asta nu mai contează: PDL îşi va menţine Guvernul în Palatul Victoria şi-şi va putea face mai departe de cap, sub comanda FMI, şi spre exasperarea populaţiei, ale cărei manifestaţii sunt iarăşi suspectate de Elena Udrea ca posibilă tentativă de lovitură de stat.

Nu-s multe de spus despre Opoziţie. Cu un Ponta şi un Antonescu pândindu-se reciproc, a tărăgănat şi a pregătit prost moţiunea, dându- i răgaz lui Boc s-o contracareze la nivel parlamentar, prin anihilarea posibilelor defetisme în Coaliţie. PSD şi PNL par a aştepta totul din