Cele 130 de lucrări expuse la Muzeul Naţional de Artă constituie o retrospectivă inedită a unui grup de nouă artişti valoni, fundamental pentru arta belgiană a secolului XX. O avangardă „îmblânzită“, aplicată asupra unor subiecte de natură clasică, şi multe incursiuni în universul intim şi domestic îi caracterizează pe artiştii Grupului Nervia, care au expus intens în Valonia anilor ’30.
O veritabilă expoziţie-eveniment este deschisă până în primele săptămâni ale anului viitor în generoasele spaţii ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR): „NERVIA 1928-1938. Pictori din anii '30 în Belgia", organizată în colaborare cu Valonia-Bruxelles International, cu prilejul preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene.
Nu este primul eveniment de elită prezentat de Delegaţia Valonia-Bruxelles la Bucureşti în sălile MNAR: aici au putut fi vizitate, de-a lungul vremii, expoziţii superbe dedicate culturii valone, precum „Arta valonă în secolul XX", „Suprarealismul în Belgia" (cu lucrări ale unor pictori fundamentali ca René Magritte sau Paul Delvaux), fotografie de Léonard Misonne, „Mot à mains. Imagine şi scriitură în Belgia", „Fidelitatea imaginilor: René Magritte şi fotografia". Chiar dacă artiştii prezentaţi acum publicului românesc sunt mai puţin cunoscuţi la noi în ţară, faţă de alte nume prestigioase ale culturii valone, importanţa lor pentru istoria picturii belgiene este majoră, iar vizitatorul va avea parte, studiind cu atenţie cele 130 de lucrări aduse la Bucureşti, de o surpriză estetică de proporţii.
Un trib de gali
Grupul Nervia, întemeiat în 1928 la Mons, a jucat un rol primordial în mişcarea artistică din prima jumătate a secolului XX din Belgia, şi în special din Valonia. Cei doi pictori fondatori, Anto Carte şi Louis Buisseret, împreună cu Léon Eeckman, secretarul grupului, au hotărât să creeze această mişcare pentru a afirma
