Fondurile de investiţii speculative, în majoritate cu acţionariat britanic, dau târcoale portofoliilor imobiliare „toxice“ administrate de bănci şi ar fi interesate de diferite scheme financiare, însă instituţiile de credit nu au experienţa necesară gestionării unor asemenea tranzacţii, consideră Alin Buftea, head of real estate în cadrul casei de avocatură DLA Piper România.

„Lucrăm cu fonduri de investiţii speculative care stau pe bani şi vor să investească. Avem un fond care a propus băncilor diverse scheme financiare de colaborare, inclusiv să cumpere ca distressed assets (active ale unor companii cu dificultăţi financiare n.red.), să investească bani proprii în finalizarea unor proiecte sau să le reactiveze pe cele blocate. Erau interesaţi să intre în coacţionariat şi în 2-5 ani, când vor vrea să iasă din afacere, să împartă câştigul“, a declarat într-un interviu acordat Capital Alin Buftea.

Potrivit acestuia băncile au cooperat până la un punct, însă nu s-a concretizat nici o tranzacţie. El mai spune că se observă o schimbare în atitudinea băncilor. Dacă anul trecut nici nu recunoşteau că au active „toxice“, acum încep să îşi facă griji de felul în care vor proviziona toate expunerile, însă încă nu sunt deschise la negocieri.

Tranzacţii atipice

Majoritatea tranzacţiilor imobiliare care se încheie în această perioadă au fost deschise în perioada de „boom imobiliar“.

„Fondurile de investiţii care acţionează în ţări dezvoltate şi-au recalculat opţiunile, şi-au revizitat portofoliile, şi au adus bani ca să-şi securizeze investiţiile. Aceste fonduri aveau o expunere destul de mare în România şi în cazul unei executări sau al falimentului ar fi pierdut toţi actorii implicaţi. Aceste motive au împins înainte finalizarea unor tranzacţii, chiar dacă aceste companii nu se grăbesc“, a menţionat avocatul DLA Piper.

Retragerea investi