Banca Naţională deţine cea mai mare rezervă de aur dintre băncile centrale din regiune, cu 103,7 tone, deşi după valoarea totală a rezervelor internaţionale este depăşită cu mult de banca centrală a Poloniei.
BNR ţine în aur circa 10% din valoarea rezervelor internaţionale, care mai cuprind şi rezervele de valută. Cele 103,7 tone de aur ale BNR valorau 3,2 mld. euro la sfârşitul lunii august (pe baza cotaţiilor de pe pieţele internaţionale), în timp ce rezervele valutare (în principal deţineri de obligaţiuni guvernamentale, dar şi depozite în valută la bănci străine) totalizau 31,5 mld. euro.
În regiune, băncile centrale au politici divergente în ceea ce priveşte împărţirea rezervelor, mergând de la preferinţa absolută pentru valute - în cazul Ungariei, până la o distribuţie de două treimi - aur, o treime - valută, în cazul Slovaciei.
Rezervele internaţionale sunt compuse din aur, rezerve valutare şi deţinerile de Drepturi Speciale de Tragere la Fondul Monetar Internaţional. Raportul între deţinerile de aur şi celelalte plasamente poate avea ponderi diferite în funcţie de strategia fiecărei bănci centrale.
Banca centrală a Poloniei deţine tot 103 tone de aur, însă rezervele valutare sunt de peste două ori mai mari, la circa 72 de miliarde de euro.
"În prezent, rezervele internaţionale înseamnă mai puţin deţineri de aur, ci mai degrabă de monede convertibile. La noi este vorba e o tradiţie, aveam aur din trecut. Ce contează la rezervele internaţionale este să dai un anumit nivel de siguranţă pentru investitorii străini, că îţi poţi face plăţile", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a subliniat într-o prezentare pentru studenţii economişti de la Iaşi că rezervele internaţionale trebuie să fie cel puţin egale cu datoria externă pe termen scurt, iar
