Capitalism şi economie de piaţă, cuvinte magice care, fără să prea ştim ce înseamnă, şi-au făcut loc pe buzele şi în minţile noastre încă din primele săptămâni ale anului 1990. Iar în lunile care au urmat, fiecare a intrat în "afaceri" după cum l-au dus mintea şi banii disponibili.

Primul pas, cel care ne-a deschis drumul spre originalul capitalism autohton, a fost liberalizarea regimului paşapoartelor care ne-a adus mult râvnita "libertate de circulaţie". Iar odată cu ea s-a declanşat "Marea tropăială", prima formă a economiei noastre "de piaţă".

În 1990, banala întrebarea "Ce mai faci?" primea cam acelaşi răspuns: "Tropăi, tocmai m-am întors de afară". Semn că înainte chiar de apariţia vreunei baze legale începusem să intrăm, abrupt, în ceea ce noi consideram a fi capitalismul. Atunci, primii care au luat cu asalt punctele de frontieră au fost ţiganii. Unde plecau? "La prăduială, nene!". Iar în vara acelui an, câţiva au ajuns în Austria, unde se spune că ar fi halit nişte lebede vieneze. Adevărată sau nu, povestea acelei "prăduieli" de pomină i-a urmărit, ani la rând, pe ţiganii plecaţi prin lume. Pe cei care nu aveau "gena migratorului" în sânge, paşaportul i-a preschimbat, în scurt timp, în nişte mici negustori care "tropăiau" de colo colo, vânzând şi cumpărând pentru a revinde acasă, tot soiul de mărfuri.

Costel Tomescu, "nea Tomelu" cum îl alintă prietenii, a parcurs aproape toate fazele de început ale "economiei de piaţă". Acum, are 70 de ani şi s-a retras de mult timp din "afaceri". Dar încă se mândreşte cu vremea când era "capitalist".

"Atunci, în '90 am făcut de toate. Mai întâi am tropăit. Dar am tropăit "mecanizat": aveam o Dacie, veche de vreo zece ani, care m-a dus peste tot: în Bulgaria, Iugoslavia şi Ungaria şi din Turcia până în Germania. Am vândut şi am cumpărat de toate. În Bulgaria am dus peste o mie