• Imediat după ce a trecut testul moţiunii de cenzură, Guvernul Boc s-a reunit de urgenţă pentru a pregăti legea cu care urma să se prezinte a doua zi în Parlament. Gândul vă prezintă în exclusivitate modificările pe care Executivul urma să le aprobe în şedinţa de miercuri seara
Cu doar o zi înainte de a o aproba formal în Parlament, guvernul a modificat Legea Educaţiei, făcând un pas înapoi în privinţa celor mai controversate prevederi: cele referitoare la conducerea universităţilor şi şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, fiind investiţi totodată cu puteri sporite, astfel încât să-şi numească prorectorii şi decanii, textul de lege a fost înmuiat de Executiv, instituţiile de învăţământ superior primind libertatea de a opta între două modele distincte.
Concret, fiecare universitate va putea să adopte fie modelul scrutinului universal, prin care rectorul este ales de către întreaga comunitate academică: de la profesori la studenţi, fie modelul corporatist, ce constă în două etape: alegerea candidaţilor de către membrii senatului universitar şi desemnarea câştigătorului în urma unui concurs jurizat de o comisie de experţi. Indiferent de varianta pentru care vor opta universităţile, modelul alegerilor colegiale după care funcţionază în prezent mecanismul de desemnare a rectorului va dispărea.
• Pe lângă problema conducerii universităţilor, guvernul urma să aprobe miercuri seara, cu mai puţin de 12 ore înainte de asumarea din Parlament, şi un amendament referitor la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Prevederea iniţială, conform căreia şefilor unităţilor de învăţământ li se interzicea să fie şi membri de partid (articol ce a fost unul dintre motivele pentru care precedenta asumare a legii a fost declarată neconstituţională) a primit "o îndulcire". Noua formă a legii spune acum că
