Autorităţile statului sunt restante, având o seamă de promisiuni neîndeplinite chiar dinainte de venirea crizei. De la realizarea indexului imobiliar şi până la lansarea Observatorului Preţurilor, iniţiativele au fost pasate frumos de la o instituţie la alta sau au fost îngropate în speranţa că nimeni nu-şi aduce aminte de ele.
Dacă astăzi toată lumea e sigură că criza ne-a lovit mai puternic este pentru că s-au dat credite fără noimă, puţini îşi aduc aminte de discuţiile de acum trei ani legate de "supraîncălzirea" economiei, şi în mod specific a existenţei unei bule imobiliare.
Banca Naţională a României (BNR) nu are semnale referitoare la orientarea pieţei imobiliare către o situaţie de tip "bubble", deşi preţurile proprietăţilor au înregistrat în ultimul timp creşteri importante, declara la 21 martie 2007 Florian Neagu, şeful serviciului de riscuri macroprudenţiale al băncii centrale, citat de Mediafax. România tocmai intrase în Uniunea Europeană şi banii tocmai începeau să curgă spre ţara noastră. Guvernatorul Mugur Isărescu declara că în special în zona de nord a Bucureştiului valoarea terenurilor şi caselor era deja mult exagerată.
În 2008, deja era clar că piaţa imobiliară nu mai avea vreo legătură cu productivitatea economică, aşa că BNR a anunţat că va realiza un index imobiliar pentru ca tot românul să vadă exact cât valorează terenurile şi locuinţele. După care iniţiativa a fost trecută către Institutul Naţional de Statistică (INS), ai cărui reprezentanţi declarau singuri că proiectul de lege va fi gata în trimestrul al treilea din acel an.
Dacă în timpul boom-ului imobiliar indexul n-a mai fost realizat, după venirea crizei, existenţa unui asemenea instrument ar fi fost nocivă pentru bănci, care s-ar fi văzut nevoite să rescrie în minus valoarea activelor conform indexului oficial. Aşa că până la urmă nu s-a m
