Etnobusiness-ul din Szalonna a suscitat interesul presei ungare. În localitatea Szalonna din judeţul Borsod există o autoguvernare românească, deşi nu există români. Ea e condusă de ţigani.

După alegerile de la începutul lui octombrie pentru autoguvernările minorităţilor din Ungaria, a apărut din nou fenomul cunoscut sub denumirea de "etnobusiness".

Mai citeşte şi:

Dilema săptămânii: Ţigani sau rromi?

Shakira de partea romilor expulzaţi de Sarkozy: "Toţi suntem ţigani"

Este vorba de prezenţa la conducerea acestor organisme ale minorităţilor a unor persoane care nu aparţin de respective minoritate. Lacunele legislatiei ungare în acest domeniu permit recunoaşterea apartenenţei la o minoritate pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere. În judeţul Borsod-Abauj-Zemplen au fost făcute denunţuri, iar poliţia cercetează cazurile sub acuzaţia de fals în documente.

Într-un amplu reportaj, cotidianul budapestan "Népszabadság" descrie cele întâmplate în localitatea Szalonna din judeţul Borsod. Aici, la alegerile din toamnă s-au format patru autoguvernări ale minorităţilor - a romilor, polonezilor, rutenilor şi românilor. În acestea două din urmă se află persoane care în 2002 s-au declarat croaţi, iar în 2006 - romi. Întrebaţi de reporter, locuitori din comună au spus că acolo nu au trăit niciodată ruteni.

„Nu cunosc niciun român"

„Dar români? Nu cunosc nici un român, cunosc doar romi", a răspuns o femeie de 75 de ani care trăieşte în localitate de când s-a născut. Gyözö Orgona, un muncitor din domeniul public, este reprezentantul românilor. În urmă cu patru ani, s-a declarat ţigan iar mai înainte - croat. Nici el, nici reprezentantul rutenilor nu vor să se lase fotografiaţi.

De teama celor de la Jobbik, spun ei. Deputatul Jobbik Istvan Szavay a făcut un denunţ împotriva candidaturii unora pentru autoguv