Cazul subprefectului de Dolj, Ionel Ciobotea, repus în funcţie de instanţă după ce a fost dat afară de guvern, demonstrează că modificarea haotică a cadrului legislativ dăunează grav bugetului de stat. Ciobotea a speculat carenţele legilor şi a obţinut din partea magistraţilor plata drepturilor salariale restante. Deci, subprefectul a stat bine mersi acasă şi a primit salariu. În tot acest timp, locul său din prefectură a fost ocupat de altă persoană care şi ea, la rândul ei, a primit salariu. Ciobotea a încasat nu mai puţin de 60.000 de lei drepturi salariale obţinute în instanţă (aproximativ 15.000 de euro - n.r.) după ce guvernul Tăriceanu l-a eliberat din funcţie pentru a-şi numi omul său în conducerea Prefecturii Dolj. Aceeaşi replică a avut Ciobotea şi la decizia guvernului Boc de a-l suspenda din funcţie. A dat în judecată guvernul, pe primul-ministru şi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi a obţinut încă 16.000 de lei salarii restante. În total, Ciobotea a câştigat de pe urma prostiei celor două guverne aproape 80.000 de lei (aproximativ 20.000 de euro - n.r.) stând acasă. Potrivit hotărârii Curţii de Apel Bucureşti din data de 7 septembrie anul acesta, guvernul a fost obligat să-i plătească lui Ciobotea diferenţa drepturilor salariale, iar Hotărârea de Guvern nr. 351, Decizia nr. 142 şi Ordinul nr. 352, toate din 2010, au fost suspendate. Prin HG nr. 351 din 14 aprilie, guvernul decisese să-i aplice lui Ciobotea mobilitatea din funcţia publică de subprefect al judeţului Dolj în aceea de inspector guvernamental. În aceeaşi zi, primul-ministru Emil Boc a emis Decizia nr. 142, prin care acesta a fost numit inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Ciobotea nu s-a mulţumit să ceară salariile pe care le-ar fi primit dacă ar fi venit la muncă, ci a solicitat instanţei şi daune morale. Judecătorii i-au respins însă cererea. Cazu