Guvernul si-a asumat joi raspunderea in fata Parlamentului pe legea Educatiei Nationale. Printre cele mai importante modificari aduse de lege se numara dreptul dat minoritatilor nationale de a studia si istoria si geografia in limba materna, in timpul gimnaziului si al liceului, si faptul ca minoritatile vor invata limba romana in regim de limba straina. Sunt acestea castiguri reale pentru minoritati sau doar puncte de imagine? Modificarile vin din nevoia de a apara identitatea culturala, sustine ministrul Culturii, Kelemen Hunor. Democrat-liberalul Ioan Oltean vorbeste despre "un compromis" intre PDL si UDMR, in timp ce specialistii din domeniu spun ca elevii apartinand minoritatilor nationale vor porni la drum cu un handicap: nu vor sti limba romana, iar integrarea pe piata muncii va fi anevoioasa.
Ce aduce nou Legea Educatiei in ceea ce priveste minoritatile:
"In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana". "In invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti si in limba romana". Prin aceste articole din lege, minoritatile nationale au obtinut dreptul de a studia si istoria si geografia in limbile minoritatilor, in timpul gimnaziului si al liceului; pana acum, istoria si geografia se studiau in limba materna numai in clasele primare.
"Disciplina Limba si literatura romana se preda, pe tot parcursul invatamantului preuniversitar, dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva". Ceea c