Matei Visniec scrie despre indoctrinarea de natura capitalista cu o furie care-mi pare un indiciu pretios. Scriitorul a fost clar speriat de caile urmate in ultimii ani de dreapta romaneasca si de stilul complet servil al acestei de a-si insusi sistemul vestic de valori.
A fost atit de speriat cind s-a trezit probabil ca mai toti oamenii pe care ii cunoastea-respecta prin mediul intelectual romanesc s-au dus atit de la dreapta incit s-o fi simtit deodata mult mai singur intr-un discurs critic fata de capitalism. Ii spun ca nu e singur. Si va semnalez un articol simpatic de incercare de trezire publicat de Visniec pe rfi.ro (acolo gasiti varianta completa).
Despre cum funcţiona îndoctrinarea pe vremea comunismului, toată lumea ştie câte ceva. Unii au trăit-o pe viu, iar generaţia mai tânără a aflat destule lucruri de la cei vârstnici. Este disecată însă mult mai rar îndoctrinarea din lumea occidentală şi din noua eră capitalistă.
Despre cum ne îndoctrinează societatea de consum şi mai ales doctrina ultraliberală, care a fost dominantă în ultimele două decenii se vorbeşte mai puţin. Şi pe bună dreptate, pentru că este o formă de spălare pe creier mai subtilă, mai puţin directă decât cea pur ideologică. Este tipul de îndoctrinare infinit mai complexă, la care suntem noi înşine complici şi la care participă maşina mediatică şi foamea noastră de imagini, complexele noastre istorice şi mai ales distanţa, faptul că suntem departe de modelul nostru suprem care este cel american. (…)
Europa de Est – ochelari de cal ?
Toate aceste aberaţii sunt observate de mult de unii intelectuali occidentali, dar mai rar într-o Europă de Est scăpată de comunism şi care are tendinţa de a trece de la o extremă la alta, cu o stupefiantă auto-cenzură faţă de evoluţia ultra-liberalismului şi mai ales cu o incredibilă diminuarea a spiritului critic.
Până şi amer
