Executivul şi-a angajat, ieri, răspunderea pentru forma finală a proiectul Legii Educaţiei Naţionale. Una din principalele prevederi ale proiectului este că directorii de şcoli vor putea fi în continuare membrii de partid, dar fără să ocupe funcţii de conducere. ”Poate cel mai mare rău adus învăţământului din România a fost politizarea. Prin acest proiect de lege facem un pas înainte spre ceea ce înseamnă depolitizarea învăţământului în România, atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în învăţământul universitar. Este vorba de a nu deţine funcţii de conducere politice şi tot aşa cum este interzisă, de exemplu, posibilitatea ca un rector să aibă în acelaşi timp funcţii politice importante. Apartenenţa la un partid politic este un drept constituţional al fiecăruia, dar vrem să ne asigurăm că şcolile şi universităţile noastre nu sunt conduse şi nu există o mână lungă a politicului în ele”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
De asemenea, proiectul de lege instituie învăţământul obligatoriu de zece clase, grupa pregătitoare şi clasa a IX-a fiind incluse în gimnaziu. În cazul în care în termen de trei zile nu va fi iniţiată nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, proiectul de lege se va considera aprobat. De asemenea, Curtea Constituţională a României se va pronunţa, în data de 3 noiembrie, asupra constituţionalităţii procedurii de adoptare prin asumarea răspunderii guvernamentale a actului normativ.
Mă supuneam în ambele variante
“Luăm legea aşa cum este, ce să zic mai mult? Oricum eu mă supuneam în ambele variante pentru că nu fac politică. În ceea ce priveşte propunerile pe care le-am făcut pentru îmbunătăţirea legii, e vorba de una singură: am propus ca preşedintele Consiliului de Administraţie să fie directorul şcolii, nu un profesor cum prevedea proiectul de lege.”
Simion Bui, directorul Colegiului Naţional „
