Proiectul de Lege a Educatiei, pe care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament, are o serie de prevederi care schimba radical, printre altele, organizarea scolilor si universitatilor, structura anilor scolari, responsabilitatea profesorilor, elevilor sau parintilor sau afilierea politica a dascalilor.

Unele dintre prevederi sunt parte a celor peste 1.200 de amendamente depuse de parlamentari, dar cea mai controversata prevedere este cea introdusa de Guvern, referitoare la studierea istoriei si geografiei in limba maghiara. Sindicatele si Opozitia au anuntat ca se opun, acuzand faptul ca asumarea raspunderii e neconstitutionala si "amaneteaza viitorul Romaniei".

Schimbari in conducerile scolilor si universitatilor

Unul dintre cele mai importante amendamente acceptate de Guvern este cel prin care directorii de scoli nu vor mai putea sa ocupe demnitati publice, printre acestea numarandu-se functii de conducere in partidele politice.

"Apartenenta la un partid politic este un drept constitutional al fiecaruia, insa dorim sa ne asiguram ca scolile si universitatile noastre nu sunt conduse si nu exista o mana lunga a politicului in ele", a spus ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.

Schimbari vor exista si la nivelul conducerilor universitatilor. Guvernul a decis ca rectorii universitatilor sa fie desemnati fie prin vot direct si secret exprimat de catre cadrele didactice si cercetatorii titulari din institutie, fie de catre o comisie stabilita de Senatul universitatii si din care vor face parte, in proportii egale, atat membrii interni ai universitatii, inclusiv studenti, cat si membri externi.

Procedura de desemnare a rectorului va fi stabilita de catre universitate, prin referendum.

Un alt amendament acceptat de Guvern este ca sotii si rudele de pana la gradul 3 sa nu poata ocupa simu