România susţine fără rezerve un sistem antirachetă al NATO, şi nu unul bilateral, care nu este o soluţie corectă. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Traian Băsescu după întâlnirea avută, ieri, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen.

Afirmaţia surprinde într-o oarecare măsură, în condiţiile în care ţara noastră a semnat un acord bilateral cu SUA, cu privire la apărarea antirachetă. „Acordul cu SUA acoperă necesităţile de securitate ale ţării. Însă obiectivul nostru este ca scutul antirachetă să fie o realitate NATO, şi nu o realitate bilaterală a relaţiei româno-americane sau româno-olandeze sau americano-olandeze", a explicat şeful statului.

Trupele NATO, mărul discordiei

Preşedintele Băsescu a mai precizat că România consideră că Rusia poate fi un partener extrem de important al NATO în securitatea regiunii, suscitând laudele şefului ­NATO. „Preşedintele Băsescu este un avocat ferm al aprofundării relaţiilor dintre NATO şi Rusia", a spus Rasmussen. Oficialul a apreciat că, la summit-ul de la Lisabona de luna viitoare, Alianţa ar trebui să invite Rusia să coopereze în apărarea antirachetă. Invitaţia a mai fost făcută o dată, însă Moscova a reacţionat reticent. Şansele unei apropieri a Rusiei de NATO sunt puse sub semnul întrebării şi de o declaraţie recentă a ministrului de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov.

Acesta a cerut NATO să-şi reducă forţele din Europa de Est, acolo unde există „o prezenţă militară substanţială„ incluzând România şi Bulgaria. Deşi presa rusă relatează că NATO ar fi dispusă să reducă numărul de soldaţi în noile state membre, Rasmussen a precizat că Rusia nu va primi la summitul NATO de la Lisabona un răspuns cu privire la amplasarea trupelor NATO pe teritoriul noilor state membre. O altă piedică în apropierea Rusia-NATO este opoziţia Moscovei faţă de aderarea Georgiei la NATO,