Guvernul României, oricare ar fi el, va trebui să reducă în continuare cheltuielile cu salariile pentru a respecta pretenţiile FMI. Soluţiile posibile sunt concedierile sau tăierile suplimentare de venituri.

România a rămas cu aproape zero opţiuni de politică economică în faţa unor delegaţi FMI din ce în ce mai nervoşi şi mai inflexibili. Principala ţintă din negocieri - deficitul bugetar - va fi probabil atinsă, însă Guvernul trebuie să reducă în continuare cheltuielile cu personalul, iar de reduceri de taxe nici nu poate fi vorba. Singura concesie acceptată de Fond a fost majorarea salariului minim brut pe economie de la 600 la 650 de lei. De pe urma acestei măsuri, statul speră să încaseze impozite care să de-pă-şeas-că cheltuielile suplimentare cu propriii angajaţi.

După ce în 2009 cheltuielile cu personalul au ajuns la cel puţin 9,2% din PIB, reducerea cu 25% a salariilor ar trebui să ducă nivelul aproape de ţinta de 7% din PIB. Totuşi, prevederea ca salariile să nu scadă sub 600 de lei a făcut ca în educaţie şi sănătate reducerea să fie de doar 20%. În administraţie, salariile au scăzut în medie cu numai 15%. Pe de altă parte, guvernul nu a mai făcut concedierile masive anunţate, astfel că în continuare este nevoie de tăieri de cheltuieli, fie prin reducere de personal, fie prin tăieri suplimentare din salarii.

Tănăsescu: "E dificil, cu pierderi politice"

„Ceea ce facem în aceste zile este să găsim o soluţie, şi din punct de vedere juridic, şi din punct de vedere economic, în aşa fel încât reforma salarială în segmentul bugetar să fie o reformă coerentă, să fie o reformă care duce la consolidare fiscală şi la atingerea acelor ţinte pe care ni le-am propus, şi anume de scădere a anvelopei salariale ca pondere în PIB până la 7% în anul 2015", a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. „Este dificil, cu multe pierderi, multe p