Piaţa caselor din lemn nu a scăpat de efectele crizei, deşi în anii de boom aceste locuinţe erau promovate drept alternative ieftine şi rapide pentru casele tradiţionale din beton sau cărămidă. Jucătorii din piaţă spun că afacerile le-au scăzut cu până la 50%, în condiţiile în care băncile s-au arătat reticente în a finanţa proiecte rezidenţiale de acest gen, chiar şi prin programul Prima Casă. Astfel, cele mai multe proiecte vin din dorinţa de a deţine o casă de vacanţă
Profilul clienţilor dispuşi să plătească pentru o casă din lemn este format din cupluri de tineri care au primit moştenire de la părinţi un teren şi îşi construiesc pe el o casă unde se retrag în concedii. Vor locuinţe de circa 100 de metri pătraţi, pentru care plătesc în general cu bani din economii sau obţinuţi prin credite de nevoi personale.
Cei mai mulţi lucrează în oraşe mari şi caută să-şi făcă un refugiu într-o zonă aflată la circa două ore de mers cu maşina. Împrumuturile ipotecare sunt foarte rare pentru dezvoltarea locuinţelor din lemn, după cum se plâng constructorii. Sorin Coler, directorul firmei Neoconstruct din Câmpina, care a investit în promovarea unor produse legate de programul guvernamental Prima Casă, spune că iniţiativa statului, pornită iniţial ca o mână întinsă pentru constructori, nu a avut niciun efect benefic pentru firmele de profil. "Nu au fost în stare să facă acest program să funcţioneze. Băncile preferă, în general, să acorde credite pentru locuinţele deja construite. Am avut cel puţin zece clienţi care au încercat să-şi facă o casă din lemn prin programul susţinut de stat, însă băncile le-au respins dosarul. Dacă Prima Casă funcţiona şi pentru noi, acum puteam să spun că nu sunt în criză", spune reprezentantul Neoconstruct.
Mai multe la export
Firmele care exportă şi în afara României case din lemn spun că acti
