Înainte ca cei doi autori să fie laureaţi cu Premiul Nobel, giurgiuvenii nu se băteau pe scrierile lor.

Intensa mediatizare a Hertei Muller a trezit în rândul publicului un interes maxim pentru cărţile ai căror autori sunt laureaţi cu Nobel.

Pentru al doilea an, consecutiv, Biblioteca Judeţeană „I.A.Bassarabescu” se confruntă cu un nou fenomen, acela de a fi asaltată de cereri la împrumut ale cărţilor noului laureat Nobel pentru literatură.

„Toată lumea cerut, a doua zi, după ce s-a anunţat în presă că Maria Vargas Llosa a fost lauret cu Nobel, pe anul 2010, orice carte de a lui, pe care o aveam în bibliotecă”, a spus Camelia Filip, şefa serviciului Relaţii cu Publicul şi responsabilă cu achiziţiile de carte. „Se pare că a trebuit ca o scriitoare de provenienţă din România să ia acest important premiu, pentru ca publicul larg să devină, brusc, interesat de literatura laureaţilor Nobel din fiecare an”, a mai spus Camelia Filip.

Din păcate, lipsa fondurilor îşi spune cuvântul chiar şi în cazul cărţilor de mare succes.

„Din cele 700 milioane de lei, cerute de Biblioteca Judeţeană, pentru acest an, s-au putut asigura doar 300 de milioane. Când este vorba despre cărţi care sunt foarte solicitate, cumpărăm acele titluri, dar, de obicei, la împrumut nu avem mai mult de un exemplar, iar unul îl păstrăm la sala de lectură”, explică şefa de la achiziţii carte.

Ca în fiecare an şi în 2010, cele mai solicitate cărţi, la împrumut, au fost cele de beletristică, care reprezintă aproape jumătate din cererea totală de carte. Dintre acestea, genurile thriller juridic, spionaj, aventură, dar şi cărţile din domeniul „vieţii de dincolo” şi fantasy sunt printre cele mai cerute.

Cât priveşte cartea recomandată la şcoală, volumul „Nostalgia”, de Mircea Cărtăsecu, a fost o carte care, s-a împrumutat pe bază de listă, fiind