Marea problemă pe care o are în acest moment Guvernul Boc şi partidul de guvernământ constă în aceea că, dacă ar fi să se respecte legea, de la 1 ianuarie 2011, salariaţii din sistemul bugetar ar trebui să recupereze cei 25% tăiaţi în luna iulie. Fapt imposibil în condiţiile în care măsura cu pricina a fost luată în ultimul moment, evident din cauză că, vreme de 1 an şi jumătate, din cauza alegerilor prezidenţiale şi ulterior a lipsei de voinţă politică nu s-a mişcat nimic în domeniul restructurării personalului plătit din bani publici. Este necesară această precizare. Pentru că asta s-a întâmplat- în loc să concedieze pur şi simplu 25% dintre salariaţii bugetari, Guvernul Boc a preferat să taie cu 25% salariul la toată lumea. De fapt şi de drept, bugetarii au început să simtă concret austeritatea doar de la prima leafă tăiată, deci prin august ceea ce şi face în mod net diferenţa între dansul pinguinului de astă vară şi manifestările populare furibunde din ziua moţiunii de cenzură.

Încă inainte ca tăierile salariale să se producă, atrăgeam atenţia că este de neînţeles de ce Guvernul nu recunoaşte că atât scăderea salariului cât şi majorarea TVA nu au cum să fie temporare:”Va fi interesant de văzut dacă, în plină recesiune, creşterea TVA de la începutul lunii curente şi reducerea salariilor cu 25% sunt suficiente pentru reechilibrarea (de moment) a bugetului statului. Ceea ce se poate spune deocamdată despre măsurile luate pe genunchi de Guvernul Boc este că ele au salvat în extremis acordul cu FMI (…)Asemenea iluzii nu trebuie întreţinute, după cum nu trebuie luate în seamă tot felul de propuneri fanteziste privind sprijinirea mediului privat care se traduc în ultimă instanţă şi în mintea multora, prin transferuri de venituri de la stat la intreprinzători. În fapt singura soluţie viabilă în ce priveşte finanţarea mediului privat (prea mult deplâns în acea