Ne protejează de virusuri, de bacterii, de ciuperci şi de tumori. Din ce în ce mai solicitată din cauza stilului de viaţă haotic, imunitatea are nevoie, uneori, de ajutorul nostru. În general, obiceiurile sănătoase şi vaccinările ne cresc rezistenţa în faţa pericolelor.

Un arsenal de organe şi de celule lucrează pentru a ne apăra de intruşii microscopici şi pentru a ţine bolile la distanţă. Este un mecanism care funcţionează non-stop, ce are perioade de exacerbare şi de suprasolicitare şi care uneori „dă" erori. Iar multe dintre simptomele pe care le resimţim în cursul unei infecţii, cum ar fi febra, durerile musculare şi de cap sunt consecinţa reacţiei produse în organism de aceste mecanisme.

Alcoolul şi oboseala slăbesc apărarea organismuluiFoto: Fotolia, Shutterstock

Ce luăm de la mamă

Sistemul imunitar se dezvoltă începând cu săptămâna a şaptea de viaţă intrauterină, un rol important avându-l timusul, organ mic, situat în spatele osului pieptului. În paralel, fătul primeşte anticorpii mamei pe tot parcursul celor nouă luni de sarcină, prin cordonul ombilical, şi în perioada alăptării, prin lapte. Dacă mama se infectează în primele 8-12 săptămâni de sarcină, riscul ca aceasta să transmită microbul la făt este crescut. Infectarea cu germeni precum Toxoplasma gondii, virusul rubeolic sau virusul gripal poate avea consecinţe grave asupra fătului, precum malformaţiile sau chiar avortul spontan. De aceea, este obligatoriu ca la începutul sarcinii să se efectueze teste de imunitate, acestea oferind o imagine despre cât de protejat este organismul în faţa unei eventuale expuneri la germeni. După naştere, nou-născutul este inclus în schema de vaccinare împotriva bolilor contagioase, în cadrul programului naţional de imunizare.

Copiii sunt mai rezistenţi în faţa bolilor decât credemFoto: Fotolia, Shutterstock @N_