Suprasolicitarea privirii prin statul ore în şir în faţa calculatorului şi administrarea unor medicamente precum diureticele sunt câţiva dintre factorii implicaţi în apariţia neplăcutei senzaţii de ochi uscaţi.
Lacrimile produse în mod normal menţin umiditatea necesară ochilor, îi „spală" şi îi protejează de acţiunea unor factori externi. Pe lângă asigurarea hidratării, substanţele care intră în componenţa lacrimilor (acizii graşi, proteinele, electroliţii şi elementele antibacteriene) neutralizează acţiunea unor microbi ce pătrund în ochi. Dezechilibrele apărute la nivelul acestor substanţe şi scăderea secreţiei lacrimale duc la apariţia sindromului de ochi uscat, în termeni medicali, xeroftalmie sau keratoconjunctivită uscată. Prin urmare, apare senzaţia de ochi uscat, de arsură sau de corp străin. De asemenea, şi lăcrimarea excesivă poate fi un simptom al acestui sindrom, ca un răspuns al lipsei de umidificare fiziologică.
Suprasolicitarea, în cazul tinerilor
De cele mai multe ori, uscăciunea oculară apare din cauza statului prelungit în faţa calculatorului sau televizorului. De obicei, atunci când privim cu atenţie la monitor, uităm să clipim sau clipim mai rar, riscul de apariţie a sindromului de ochi uscat fiind mai mare la cei cu conjunctivită iritativă cauzată de luminozitatea ecranului. De asemenea, şi purtarea lentilelor de contact predispune la xeroftalmie, afecţiune care mai poate fi dată şi de inflamaţia pleoapelor (blefarita) sau de paralizia care împiedică închiderea acestora.
Reacţie adversă la unele pastile
Sindromul de ochi uscat mai poate apărea în urma administrării unor medicamente precum antihistaminicele, antidepresivele, diureticele, analgezicele, antiinflamatoarele, pilulele indicate în bolile cardiovasculare, unele antibiotice şi anticoncepţionalele. Uscăciunea ochilor poate apărea însă şi odată cu vârsta, în urm
