PSD şi PNL vor ataca din nou Guvernul ca urmare a asumării răspunderii pe Legea educaţiei, demers considerat neconstituţional de cele două partide.

Contestată de sindicate şi aplaudată de societatea civilă, noua Lege a educaţiei aduce modificări de substanţă actualului sistem de învăţământ. Astfel, învăţământul obligatoriu va fi de zece clase (cu grupă pregătitoare la grădiniţă şi clasa a noua la gimnaziu), iar părinţii ai căror copii absentează de la ore vor fi amendaţi cu sume până la o mie de lei. O altă noutate adusă de proiectul Funeriu îi vizează pe directorii de şcoli, cărora li se permite totuşi afilierea politică, dar li se interzice să deţină funcţii de conducere într-un partid. În proiectul iniţial, aceştia nu aveau voie deloc să facă politică. Guvernul a acceptat cu doar o seară înaintea asumării câteva amendamente dintre cele peste o mie depuse de parlamentari, astfel că, pe alocuri, proiectul a devenit mai puţin tranşant. Astfel, una dintre cele mai controversate prevederi, care viza desemnarea rectorilor prin concurs, a fost modificată în sensul că universităţile vor avea de ales între două modele distincte: scrutinul universal (rector ales de comunitatea academică) sau modelul corporatist (concurs jurizat de o comisie de experţi). Oricum ar fi, prevederea ţinteşte în clanurile universitare. Au fost acceptate şi controversatele amendamente UDMR, care permit predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară. Cele două au fost monedă de schimb pentru susţinerea Guvernului la moţiune.

Textul noii moţiuni va fi scris de Ecaterina Andronescu

Atacurile concertate împotriva guvernului Boc au prins Legea educaţiei la mijloc, într-un spectacol à la Caragiale în Parlament. Pe de-o parte, opoziţia a încercat să boicoteze şedinţa plenului în care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei, iar de cealaltă parte, puterea a numărat aleşi