Dl acad. Constantin Popa, preşedintele Conferinţei, a oferit, pentru cititorii noştri, câteva repere care marchează importanţa acestei manifestări medicale deosebite. Conferinţa se plasează într-un moment foarte special, întrucât în comunitatea ştiinţifică internaţională problema stroke-ului a intrat într-o perioadă de mondializare a conceptelor cu privire la abordarea sa. După o acumulare în timp, aproximativ 25 de ani, se constată modificări care conduc la schimbări de strategie la care nu ne-am aşteptat acum 10–12 ani. A XIII-a Conferinţă are trei teme principale. Mai întâi, o problemă de ordin general, dar specială pentru noi, neurologii. (...)

Este vorba despre leziunile peretelui vascular la nivelul crosei aortei, un segment de obicei neglijat fie de neurologi, fie de cardiologi, deoarece se plasează intermediar între patologia creierului şi a inimii. S-au adus noutăţi importante, sub forma unor tehnici de imagistică cerebrovasculară în care evidenţiem tocmai această origine a segmentelor arteriale cerebrale de unde pornesc circa 10–20% din cauzele care produc accidente vasculare cerebrale trombotice. O altă discuţie s-a făcut despre managementul şi tratamentul chirurgical al sectorului cerebrovascular în stroke. După cum se ştie, atât angiotomia, cât şi alte tehnici de arterioplastie, inclusiv terapia cu ultrasunete, care vizează trombusul intraarterial, sunt în mare dezvoltare la ora actuală; sunt tehnici împrumutate din teritoriul Cardiologiei care s-au dezvoltat foarte mult şi în România, astfel că la această Conferinţă au fost discutate rezultatele pe care le-am avut în ţara noastră comparativ cu alte zone în care se practică. Desigur, nu putea să lipsească prevenţia în stroke care anul acesta, atât în conferinţele europene, cât şi în cele americane a pus probleme noi. La modalităţile de prevenţie nu menţionez decât un singur lucru care dev