Una dintre apariţiile editoriale spectaculoase ale acestui an este volumul – inexact etichetat ca „roman“ – scriitoarei est-germane Christa Wolf, şi aceasta nu numai din motive strict literare. Într-un scandal mediatic care lua proporţii neaşteptate la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, era „demascat“ faptul că Wolf fusese „colaboratoare neoficială“ (IM) a Stasi. Christa Wolf, Stadt der Engel oder The Overcoat of Dr. Freud, Suhrkamp, 2010, 476 p. Ştirea a avut un efect de şoc, avînd în vedere că era vorba de o scriitoare care, în anii ’80, îşi exprimase public (nota bene!), riscînd, deci, eventuale represalii, atitudinea critică faţă de regimul din RDG, fusese ea însăşi pusă sub urmărire permanentă de poliţia politică şi, în anul de criză 1989, se implicase activ în mişcarea revoluţionară care a dus la prăbuşirea dictaturii comuniste est-germane. Ceea ce o diferenţia atunci pe Christa Wolf de alţi intelectuali est-germani era atitudinea ei critică nu numai faţă de regimul autoritar din Est, ci şi faţă de sistemul capitalist din Occident: după ce, la începutul anilor ’60, îmbrăţişase din convingere idealurile societăţii socialiste, Wolf a rămas, şi după 1989, o personalitate de stînga. Privit din perspectiva actuală, după trecerea a mai bine de douăzeci de ani de la evenimentele care bulversau complet ordinea social-politică din Europa, „cazul“ Christei Wolf este interesant din mai multe puncte de vedere. Spre deosebire de România, în Germania, arhivele fostei poliţii politice (Stasi) au fost deschise imediat după prăbuşirea regimului, studiul actelor făcîndu-se cu acurateţe şi sistematic, sub conducerea unei personalităţi de marcă a mişcării de opoziţie din fosta RDG, Joachim Gauck – cunoscut acum şi pentru că a candidat la preşedinţia Germaniei, în iunie, anul acesta. Astfel, discuţia privitoare la responsabilitatea intelectualilor, la rolul jucat d