- Cultural - nr. 661 / 29 Octombrie, 2010 Printre iluminatii inaintemergatori ai locului, autorii ii amintesc pe Stefan Balas, pe Zaharie Boiu-junior si pe profesorul Horia Teculescu, presedinte al Astrei si, timp de 16 ani, director al Liceului "Principele Nicolae". Sunt inserate in lucrare si biografiile inaintemergatorilor Aron Pumnul, Stephan Ludwig Roth, "Taranul in haina de savant", pedagogul Ioan Popescu, istoricul universitar Ioan Rusu, care a avut o prodigioasa cariera la catedrele Universitatilor din Iasi, Cluj si Bucuresti, Ilarie Chendi, "Cel mai destept tarnavean", cel care "infiinteaza revistele «Viata literara» (1906), «Viata literara si artistica» (1907) si «Cumpana» (1909), aceasta conducand-o impreuna cu Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif si Dimitrie Anghel." Ilarie Chendi a fost "unul dintre principalii promotori ai curentului samanatorist, vazut in sensul traditiei realismului popular al «Tribunei» sibiene, distantat de directia instituita de Nicolae Iorga. A publicat volume de poezii, nuvele, povestiri, traduceri, proza politica, studii literare. Considerat «cel mai temut critic al nostru», el a izbit strasnic in negustorii artei, intr-un stil de-o eleganta sobra, cu biciul ironiei, in marea arena de purificare, nelasand sa intre in biserica «fiintele taratoare iesite din mlastina»". Autorii lucrarii il mentioneaza cu majuscule si pe Corneliu Diaconovici (Diaconovich), caruia ii datoram prima Enciclopedie Romaneasca! "Este coordonatorul «Enciclopediei Romane», prima astfel de lucrare din cultura romaneasca. Aceasta va fi publicata in trei volume, intre 1898 _ 1904, la Sibiu, la Tipografia lui W. Krafft. In afara de Corneliu Diaconovici, prim-secretar al ASTREI, publicist si lexicograf, la redactarea Enciclopediei, au participat si personalitati cu pregatire tehnica, precum Nicolae Teclu, Petre S. Aurelian, Alfons Oscar Saligny. Diaconovici se