Desfiintate imediat dupa decembrie 1989, Cooperativele Agricole de Productie - CAP au fost privite, ani de-a randul, drept principalul dusman al taranului roman. Dar, dupa 20 de ani, tendinta care se manifesta in agricultura este aceea de a aduna din nou terenurile, pentru a se lucra pe suprafete mari. "Agricultura performanta nu se poate face pe fasii, pe loturi mici si, dupa datele noastre, se pare ca oamenii au inteles acest lucru si incep sa se asocieze sau sa-si dea pamantul in arenda", a declarat Catalin Rosca, directorul executiv al Directiei Agricole Iasi. Potrivit evidentelor Directiei Agricole, din cele peste 380 mii de hectare de teren agricol, aproape 100 de mii se afla deja in administrarea unor societati comerciale.
Investitorii straini si eolienele
Oamenii de afaceri din domeniul agricol confirma tendinta de "recooperativizare" din agricultura ieseana. Unul dintre fermierii de tip nou, Vasile Popistasu, lucreaza peste 150 hectare de teren si spune ca in aceasta perioada se da o adevarata lupta pentru acapararea suprafetelor agricole. "Notiunea de «arenda» este bine inteleasa, dar la inceput au fost probleme pentru ca oamenii nu vroiau sa-si dea pamantul. Acum ne confruntam cu alta problema, cea a asa-zisilor investitori straini", a spus Vasile Popistasu. Practic, omul de afaceri acuza faptul ca la Dobrovat si la Schitu Duca au fost arendate suprafete mari, de peste 200 hectare, pentru constructia ipotetica a unor parcuri eoliene. "Noi plateam 500 si peste 500 kilograme de grau pentru un hectar, ceea ce ne ducea la un cost de sub 200 lei. Au venit cei cu eolienele, care au sedii prin Baleare, si platesc si 300 lei pe hectar. Noi nu putem face agricultura, iar ei nu fac nimic cu eolienele, obtin doar banii pentru subventii", a acuzat Vasile Popistasu.
Italieni, nemti si englezi pe ogoarele iesene
Apariti
