În ce condiţii ajung românii să se lase de fumat. Mai mult de un sfert din români sunt fumători, arată cele mai noi statistici. Totuşi, criza financiară şi numărul tot mai mare de decese cauzate de acest tip de dependenţă îi determină pe mulţi dintre ei să încerce să renunţe la viciu. Iată şi în ce măsură şi reuşesc. Comparativ cu anul 2009, numărul fumătorilor de la noi din ţară a scăzut cu 2%, potrivit unui studiu realizat în luna martie a acestui an de Totem Communication. Iar acest lucru este pus atât pe seama educării populaţiei în privinţa efectelor negative ale fumatului asupra sănătăţii ca urmare a unor campanii naţionale antitutun, cât mai ales pe seama crizei financiare şi a scumpirii ţigărilor. „Până în anul 2004, numărul fumătorilor români a fost extrem de mare, mai ales din cauză că preţul ţigărilor era rezonabil, dar şi pentru că nu existau campanii de informare despre efectele fumatului. În prezent, viaţa de zi cu zi a demonstrat că, atunci când preţul a crescut, mai ales în condiţiile diminuării veniturilor, românii aleg în număr din ce în ce mai mare să renunţe la ţigări", spune Magda Ciobanu, medic specialist pneu­molog şi coordonatoarea Programului Naţional Antifumat, informeaza Adevarul.

Sarea în bucate: de unde provine consumul în exces. După cum se ştie, clorura de sodiu (sarea de bucătărie) joacă un rol foarte important în echilibrarea balanţei fluidelor în organism, fiind esenţială pentru buna funcţionare a muşchilor şi a terminaţiilor nervoase. Însă problemele apar atunci când aport de sare în alimentaţie depăşeşte limitele normale: 2-5 grame/zi. Excesul de sare determină apariţia hipertensiunii arteriale, unul din principalii factori de risc cardiovasculari, dar şi a cancerului de stomac, litiazei renale sau a diabetului. Primii "vinovaţi" de comercializarea sării sub formă brută sunt fenicienii, primii negustori care aprovizionau