La noapte şi românii scobesc dovleci şi se costumează pentru a alunga spiritele. Intrat, ca orice tradiţie transatlantică, în conştiinţa olteanului pus pe şotii, Halloween, cunoscut de la americani, reprezintă, de câţiva ani buni postdecembrişti, un motiv serios de sărbătoare.
La 31 octombrie, credeau celţii, cei care au iniţiat ritul, limita dintre lumea aceasta şi cea de dincolo era atât de subţire încât spiritele treceau pentru a-şi găsi o „gazdă“. Prin „Ne daţi, ori nu ne daţi“, scobitul dovlecilor, focurile de pe marginea lacurilor sau vizitarea unor locuri bântuite, strămoşii irlandezilor sau cei ai scoţienilor de astăzi credeau că protejează locuitorii comunităţii de lumea spiritelor.
Şi pentru că asemenea veşti bune apar repede într-o Valahie trecută deja printr-o moţiune de cenzură şi adâncită în criză, am încercat să aflăm ce face un dac de rând la o sărbătoare celtică.
„Daca întrebaţi un român, nu are absolut nicio idee despre originile sau însemnătatea ei! Oricum, am să încerc să profit şi eu la maximum de ea pentru că sărbătorile legale au căzut foarte prost în acest an“, ne-a spus Mădălin Mătăsaru din Craiova, programator.
„Să se distreze copiii aştia“
De pe plaiurile Mesei tăcerii, unde tradiţiile au încă savoare, aflăm că „la noi românii, sărbătoarea însemna alungarea spiritelor rele. Nu ştiam că vine de la americani. Noi adunam dovlecii, le scoteam miezul şi îi decoram, apoi plecam noaptea să speriem oamenii“, ne-a spus Ileana Corbeanu, de 76 de ani, din Târgu-Jiu.
Preşcolarii din Râmnicu Vâlcea au sculptat dovleci şi şi-au făcut măşti, cele mai reuşite fiind premiate de Halloween. Cu această ocazie, în Râmnic nu sunt organizate evenimente speciale, cluburile având program obişnuit. „E o sărbătoare împrumutată şi, sincer, nu mă interesează“, a spus Maria Ştefănescu, de 42 de ani, inginer. @N_
