Metehne comuniste: companiile romanesti si maghiare, cele mai rigide din Europa. Cui ii pasa daca o companie este flexibila sau nu? Primii pe lista ar trebui sa fie top managerii si membrii board-ului, tinand cont ca, potrivit studiului "Profiluri de flexibilitate ale companiilor europene", realizat de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca (Eurofound), cu cat o companie este mai flexibila, atat in ceea ce priveste programul de lucru, cat si sistemul de salarizare al angajatilor, cu atat este mai profitabila. Raportul Eurofound este unul dintre cele mai complexe realizate de un organism comunitar, tinand cont ca, cel putin la editia din acest an, au participat manageri si membri ai sindicatelor din nu mai putin de 27.000 de companii. Ce spune, studiul pe scurt: ca firmele care ofera angajatilor posibilitatea de a lucra de acasa, care le permit sa lucreze mai putin intr-o zi pentru a compensa in alta sau care isi platesc salariatii cu venituri variabile, in functie de performante, au inregistrat, in majoritate covarsitoare, venituri stabile in ultimii trei ani (asadar, inclusiv in doi ani de criza), potrivit Capital.
O idee de Nobel vine in Romania: modelul "Bancii saracilor" va fi aplicat si la noi. Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a lansat ieri la Bucuresti un proiect de finantare a micilor afaceri cu profil social. Antreprenorii autohtoni au la dispozitie trei milioane de euro pentru credite cu dobanda zero cu scopul de a infiinta intreprinderi sociale. Infiintarea Grameen Bank ("Banca saracilor") in Bangladesh i-a adus lui Muhammad Yunus Premiul Nobel pentru Pace in 2006. Ideea sa a fost sa ofere sprijin si finantare persoanelor sarace, care nu aveau acces la credite de la institutiile bancare. Acum, Yunus a venit si in Romania, unde are un scop precis: rezolvarea problemelor sociale. Solutia sa
