Sindicatele le-au cerut tuturor angajatilor din Romania ca, incepand cu data de 3 noiembrie, in fiecare zi de miercuri, sa-si intrerupa orice activitate intre orele 12 si 16, atunci cand este sedinta de guvern. Si cui foloseste aceasta actiune?
Ce rezolva si cine ar trebui sa simta consecintele? Sigur ca bugetarii, in majoritatea lor, vor participa la actiunile cerute sau impuse de liderii de sindicat, dar nu si angajatii la patron - singurii de pana acum care au descoperit ca munca si nu grevele si manifestatiile le ofera painea cea de toate zilele.
De 6 luni de zile, din luna mai adica, liderii de sindicat ii tot scot in strada pe angajatii care, in majoritatea lor, nici nu stiu de ce se afla acolo, cum nu stiu nici de ce li s-au redus salariile. Dar au iesit pentru ca, dupa ce au semnat convocatorul, au fost amenintati, cum se procedeaza de obicei la bugetari.
De tot atata timp, mii, zeci de mii de romani din tara sunt carati la Bucuresti - pe canicula, vant, ploaie, frig - in mitinguri, pana acum fara finalitate. Acestor oameni li se promit fantezii, iluzii, nimic realizabil, dar e nevoie de ei.
Timp pierdut, bani (ai cui oare?) irositi, nervi si oboseala si sperante in zadar.
E greu pentru toti romanii carora li s-au sfertuit salariile, e greu pentru ca s-a marit TVA-ul si implicit au crescut preturile la alimente si utilitati si acum vine iarna si va fi si mai greu pentru cei care traiesc numai din salariu ori pensie.
E normal ca lumea sa se revolte, dar salariatii nu sunt reprezentati de cine trebuie, ca sa-si obtina cele necesare unui trai macar la marginea decentei.
Membrii de sindicat, acei simpli cotizanti, care se lasa folositi intr-o lupta care nu este a lor si-si pun sperantele in actualii lideri de sindicat si mai cred in promisiunile lor mincinoase si utopice trebuie s
