Cele mai bune piste de biciclete construite vreodată în România au fost trasate în anii ’70, pe Şoseaua Colentina din Bucureşti. Sursa: Octavian Cocoloş
La modernizarea şoselei, inginerii au lărgit carosabilul şi trotuarele, au plantat copaci şi au inclus un detaliu care părea ciudat: piste pentru biciclete de o parte şi de alta a drumului, între magazinul Obor şi râul Colentina . Cam 2-3 kilometri.
În aceeaşi perioadă, au fost construite şi blocuri de zece etaje de-a lungul liniei de tramvai, care au luat locul unor case deţinute în perioada interbelică de negustori.
Sincope în utopia urbanistică din comunism
„Au fost anumite decizii, chiar şi reglementări urbanistice, care încercau să fie în pas cu lumea, cu oraşele din vest”, spune preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, Peter Derer. Printre proiectele citadine împrumutate din vest şi „adaptate” de comunişti în Bucureşti este şi cel al pistelor de biciclete. O altă decizie de acest tip este şi cunoscuta circulaţie alternativă duminica, după paritatea ultimei cifre a numărului de înmatriculare.
Pistele de pe Colentina au fost proiectate de Atelierul de Circulaţie din Institutul Proiect Bucureşti, undeva între 1965 şi 1970, îşi aminteşte arhitectul Derer. Motivul? Sunt două variante: una că regimul dorea să le ofere numeroşilor locuitori din blocurile de lângă şosea o relaxare de sfârşit de săptămână, alta că pistele aveau ca scop încurajarea muncitorilor să vină la muncă pe bicicletă. „Eu cred că le-a făcut pentru plimbarea de duminică. Dar Ceauşescu însuşi avea acea idee de a dezvolta zonele industriale în apropierea celor rezidenţiale, astfel încât se poate ca pistele să fie chiar pentru transportul muncitorilor”, explică Derer.
Pistele, de-o seamă cu copacii
Copacii de astăzi de pe şoseaua Colentina ajung cam până sub etajul doi al blocurilor comuniste. „Pistele sunt exa
