Sepp Holzer considera ca agricultura moderna este o agricultura contra legilor naturale. Nicaieri in natura nu se gasesc lanuri de grau, de cartofi sau de porumb pe sute de hectare.
Acolo unde se practica monocultura, toate plantele se afla la concurenta, fiecare dintre ele avand nevoie de aceleasi substante minerale din sol. Astfel ca solul saraceste, iar agricultorul trebuie sa adauge ingrasaminte, ca plantele lui sa nu se usuce.
Plantele acestea vor fi firave, devin dependente de ingrasaminte si de interventia omului. In acelasi timp, un lan intreg cultivat cu aceeasi planta e un rai pentru daunatorii plantei respective, care se inmultesc exponential, asa ca agricultorul are nevoie si de insecticide.
Agricultorului cu minte ii ara Dumnezeu ogorul (I)
Insecticidele insa omoara si insectele folositoare, care se hranesc cu larvele si ouale celor daunatoare. Astfel ca, dupa tratamentul cu insecticide, insectele daunatoare navalesc din nou pe plante si se inmultesc si mai repede ca inainte, pentru ca nu mai au dusmani. Astfel ca agricultorul trebuie sa foloseasca acum si mai multe insecticide ca prima data.
Omul, prin activitatea lui, produce deci dezechilibre in natura, pe care ca sa le stapaneasca, are nevoie de tot mai multa energie. Actualmente, necesarul de combustibil in agricultura a devenit atat de mare, incat niciun agricultor nu mai poate sa-si desfasoare activitatile, daca nu primeste subventii de la stat.
Holzer mai pretinde ca in felul acesta solurile devin aride, neproductive, impermeabile la apa si din cauza aceasta se produc inundatii si catastrofe climatice, care se vor inmulti proportional, pe masura ce omul va intra tot mai mult in conflict cu natura.
Ideile lui Holzer, desi originale, se incadreaza intr-un concept numit permacultura, (permanent agriculture) concept te