Pasajul Basarab dă cumplite bătăi de cap, de patru ani, inginerilor români, spanioli şi italieni care lucrează împreună la acest proiect. Deseori planurile din birouri nu s-au potrivit cu cele din teren, îngreunându-le munca. Dar există şi un motiv de fală: podul hobanat, porţiunea suspendată prin cabluri deasupra căii ferate, este cel mai lat de acest tip din Europa.
Se sprijină pe doi piloni de 80 de metri înălţime, care vor fi conectaţi la 3.000 de cabluri pentru a-i susţine structura masivă de metal, lată de 42 de metri, un record de lărgime pentru spaţiul european. Este vorba despre podul hobanat al Pasajului Basarab, primul lucru pe care îl menţionează Ion Dedu, şeful Direcţiei Transporturi din Primăria Capitalei, când vorbeşte despre punctele forte ale proiectului. Amplasarea unui astfel de pod a fost considerată soluţia optimă pentru a face legătura între punctul de urcare de pe bulevardul Nicolae Titulescu şi partea de pasaj de după Fabrica de Bere Griviţa.
„Fără podul hobanat am fi fost nevoiţi să mutăm calea ferată cu totul pentru a face loc pasajului, ceea ce ar fi implicat costuri infinit mai mari şi devieri de trenuri", spune Dedu. Podul a fost montat bucată cu bucată în zona Basarab şi împins peste calea ferată fără să se mai demonteze reţeaua de tensiune, ci doar prin întreruperi pe timpul nopţii. „Totul a fost făcut la milimetru, sub stricta supraveghere a unui calculator, care veghea să nu apară deplasări laterale sau, Doamne fereşte!, să alunece podul. Dacă forţa de apăsare ieşea din graficul de pe computer, se oprea operaţiunea", îşi aminteşte directorul Dedu. Perioada propriu-zisă de montaj a durat trei luni, lucrându-se doar noaptea, între 12.30 şi 3.30.
Hobanele şi fizica
În prezent, se munceşte la montarea hobanelor. Acestea vin în pachete care conţin între 25 şi 100 de cabluri. Sunt 60 de hobane, plasate, în oglindă,
