PSD nu îşi doreşte căderea Guvernului Boc. Nu acum. Dintr-un motiv foarte simplu. Mai e ceva vreme până la alegerile din 2012, suficient de multă ca, în cazul în care ar veni acum la putere, popularitatea să i se prăbuşească la fel de mult ca aceea a PDL.

Ne aşteaptă cel puţin încă doi ani de probleme economice, de încasări slabe la buget, de investiţii străine anemice, de salarii şi pensii plafonate, de concedieri. Ar putea evita PSD tot acest cortegiu de măsuri impopulare, are cu adevărat soluţii pentru redresarea economică rapidă? Faptul că nici Victor Ponta, nici ceilalţi lideri social-democraţi nu vorbesc despre deciziile concrete pe care le-ar lua dacă ar veni la putere pentru a ne scoate din marasmul guvernării Boc este cel mai elocvent semnal că nu. Nici ei nu au soluţii. Dacă ar avea, le-ar prezenta, şi-ar face campanie cu ele, măcar să închidă gura celor care îi acuză că nu fac opoziţie constructivă. În plus, indiferent ce idei ar avea, ele trebuie să fie acceptate de Fondul Monetar Internaţional.

Din analiza publicată de România Liberă vineri reiese clar că o renunţare la acordul cu FMI ar însemna costuri suplimentare de aproape două miliarde de euro pe an doar din creşterea dobânzilor la împrumuturile care ne ajută să rămânem pe linia de plutire, să plătim pensiile şi salariile de la stat. La care se adaugă scăderea încrederii investitorilor în ţara noastră şi consecinţele sale, care nu ar face decât să adâncească problemele pe care România le are deja.

Cei câţiva finanţişti de la PSD care au gestionat relaţia cu FMI în trecut ştiu exact că România nu îşi poate permite să rupă acordul. Şi, implicit, că nu ar putea evita absolut nimic din măsurile dure de tăiere a cheltuielilor bugetare pe care trebuie să le luăm pentru a beneficia de certificatul de minimă responsabilitate financiară pe care îl oferă o înţelegere cu Fondul. Din acest