Deşi parlamentarii au zeci de idei despre cum ar trebui să arate Codul fiscal, potrivit iniţiativelor depuse în Legislativ, puţine dintre ele ajung legi şi niciuna nu are o fundamentare serioasă.
Numai din 2009 până acum, parlamentarii au depus zeci de iniţiative de modificare a Codului fiscal. În ciuda preocupării lor pentru sistemul de taxe şi impozite, majoritatea covârşitoare a propunerilor a căzut la vot. Legislativul a aprobat nouă legi de modificare a Codului fiscal, cinci dintre ele fiind de fapt ordonanţe de urgenţă, iar alte două sunt controversate şi s-au blocat în drumul către promulgare la secretarul general al Camerei: reducerea TVA la 5% pentru unele alimente şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei.
Conform tradiţiei, proiectele deputaţilor şi senatorilor primesc, aproape fără excepţie, avizul negativ al Guvernului. Principala obiecţie a acestuia este lipsa fundamentării conform legii finanţelor publice care cere ca „în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget trebuie să se prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor“.
După cum reiese din expunerile de motive ale parlamentarilor, sursele de echilibrare a bugetului nu sunt identificate, ci lăsate în grija Ministerului de Finanţe. Argumentele sunt sumare şi populiste, fără o prezentare a impactului economic şi bugetar, fiind bazate mai ales pe invocarea bunei intenţii a semnatarului. La îndemnul Guvernului, parlamentarii puterii se mobilizează de obicei şi dau vot de respingere.
Incoerenţa politicilor
Cu toate că nu respectă strategia fiscală şi bugetară a Guvernului, discutată cu creditorii externi, reducerea TVA şi neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei au trec
