Liderii Uniunii Europene au convenit să analizeze mai atent cererile unui grup de state, între care şi România, privind excluderea costului reformei pensiilor din analiza deficitului bugetar.
Nouă state europene au cerut în august excluderea costurilor legate de reforma pensiilor din deficitul bugetar şi datoria publică, ceea ce le-ar ajuta să evite acţiunile disciplinare din partea UE pentru derapajele fiscale.
Aceste state au creat sau intenţionează să înfiinţeze fonduri private de pensii, la care sunt virate o parte din contribuţiile sociale, iar din acest motiv aportul bugetar la sistemul public de pensii trebuie să fie mai mare.
CE a făcut în septembrie o uşoară concesie la această solicitare, propunând ca ţările respective să beneficieze de o perioadă de graţie de cinci ani, în care deficitele lor bugetare pot depăşi 3% din PIB şi/sau datoria publică să poată fi mai mare de 60% din PIB.
Polonia, Slovacia şi alte ţări consideră că propunerea este inadecvată şi vor extinderea perioadei de graţie. La summit s-a convenit continuarea discuţiilor, dar declaraţia liderilor a evitat promisiunile clare, subiectul urmând să fie reluat la reuniunea UE din decembrie.
"Guvernele ar trebui să accelereze analiza impactului reformei pensiilor asupra implementării Pactului de Stabilitate şi Creştere", se arată în declaraţie.
Germania se opune unor astfel de concesii, întrucât vrea ca blocul comunitar să adopte reguli bugetare cât mai stricte.
Cele nouă state susţin că o decizie în favoarea lor va încuraja şi alte ţări să adopte reformele necesare din cauza îmbătrânirii populaţiei.
Cele nouă state sunt România, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia.
România va încerca în continuare să convingă celelalte state ale UE ca sumele transferate din fondul de pensii către Pi
