De ani de zile, se spune despre mediul de afaceri din Constanţa că este unul sufocat, că există o caracatiţă care păzeşte cu străşnicie oportunităţile de afaceri din oraşul de la malul mării şi că închide brusc robinetul, prin diverse metode, pentru orice întreprinzător care nu cotizează la planul prestabilit. Nepricepându-mă la afaceri şi neavând planuri de a deveni un "mic antreprenor", nu am crezut "poveştile" acestea.
Şi nu le-am crezut până când nu am început să aud, tot mai mult, ba despre agenţi economici "şantajaţi" cu controale din partea inspectorilor Primăriei, în cazul în care nu sunt de acord să "sponsorizeze", ba despre întreprinzători "înduplecaţi" pe vreo cale sau alta, mai mult sau mai puţin legală, să-şi cedeze munca de-o viaţă în favoarea "celor aleşi". Totuşi, dacă ar mai fi existat vreo urmă de îndoială asupra modului în care se desfăşoară în fapt afacerile şi asupra fluxului economic şi monetar din Constanţa, acestea mi-au fost spulberate după ce am ascultat înregistrarea unei conversaţii pe care Dumitru Burcin, cunoscutul afacerist constănţean, spune că a avut-o cu Ionel Pilat, unul dintre directorii din Primăria Constanţa. Invocată ca probă în procesul de corupţie al lui Pilat, aceasta a fost respinsă, din varii motive. Ceea ce vreau însă să subliniez este următorul paragraf:
"De când m-am implicat eu la negocierea asta", ar spune Pilat, "eu n-am ştiut, vă dau cuvântul meu de onoare, mi-a spus un om de acolo: «vezi, poate nea Burcin vrea să cumpere, vorbeşte cu el, dar mai întâi de toate, du-te, măi, la primar şi vorbeşte cu primarul, că nimic nu faci fără să vorbeşti, indiferent că vrei să faci un cuptor şi să ieşi în stradă pentru mici, îţi trebuie autorizaţie». Şi am fost tipul de om care nu mă duc... mă duc o dată, de două ori pe an. Niciodată n-a zis nimic. Şi m-am dus şi i-am explicat: «Domnu Radu», zic... «Ia che
