Cursul de schimb poate fi folosit de guverne pentru a controla datoriile externe și deficitele. Deprecierea monedei nu este însă o soluție pe termen lung pentru economiile emergente.
Leul românesc a trecut, fără să se deprecieze, și prin moțiunea de cenzură, menită să destituie Guvernul, și prin manifestațiile stradale ale oamenilor nemulțumiți de măsurile de austeritate. Revine însă problema stabilității monedei naționale în raport cu principalele valute internaționale.
Un punct de vedere relativ nou l-am aflat de la analiștii Erste Asset Management (EAM), care au organizat mai multe seminarii pentru jurnaliștii din piețele Europei Centrale și de Est sunt prezenți. „Nu există un război al valutelor, sunt doar cicluri economice și negocieri politice“, a declarat Alexander Fischer, director executiv la EAM, explicând mișcările internaționale de depreciere ale unor valute.
În condiții de recesiune, riscul inflaționist este redus, deoarece populația și companiile nu au bani pentru cheltuieli. Ceea ce înseamnă că monedele rămân stabile sau se apreciază, îngreunând sarcina autorităților de achitare a datoriilor și de acoperire a deficitelor.
Leul se va aprecia ușor
Economiile emergente, însă, importă inflație din țările dezvoltate care își permit să emită monedă fără o acoperire reală, cum este SUA. Dolarul american este cumpărat practic de către zonele în dezvoltare, iar de aici pornește și „războiul“ legat de valoarea valutelor. „Degeaba cer americanii ca yuanul chinez să se aprecieze, chinezii răspund că îl pot aprecia mai mult, dar vor vinde toate obligațiunile emise de SUA“, arată Fischer.
Deprecierea monedelor naționale nu este văzută ca o soluție pe termen lung. Necesitatea ca economiile emergente să ajungă la nivelul celor dezvoltate obligă valute precum leul să se aprecieze. Dacă tot ne raportăm la euro, să nu uităm
