Atentatul de duminică din Irak, soldat cu peste 50 de morţi, a readus în atenţie problemele minorităţilor creştine. Minorităţi persecutate de majoritatea musulmană şi marginalizate de guvernele ţărilor arabe. Numărul lor este într-o continuă scădere însă importanţa simbolică şi politică este considerabilă.
Se estimeaza la 20 de milioane numărul creştinilor din Orientul Mijlociu. Exactitatea cifrei este greu de a fi garantată din cauza exodului acestei minorităţi foarte încercată de emergenţa islamismului.
Dacă numărul lor este modest în comparaţie cu cele 356 de milioane de musulmani din Orientul Mijlociu, importanţa simbolică şi politică este considerabilă.
Cei mai încercaţi sunt crestinii din Irak ce aparţin de Biserica Chaldeeană. Dacă în 1947 ei reprezentau 20 % din populaţia ţării, în prezent nu sunt mai mult de 3 %, adică puţin peste 600 000 la o populaţie de 23 de milioane de locuitori.
Striviti între suniţi şi şiiţi, mare parte a creştinilor din Irak s-a refugiat în Statele-Unite, în Canada dar şi Europa şi Australia.
În Egipt, Biserica copta are 8 milioane de fideli şi este cea mai mare din întreg Orientul Mijlociu. Daca unii reprezentanţi ai acesteia au ocupat funcţii importante în administraţia centrală (Boutros Boutros-Ghali, fost vicepremier ce a deţinut şi funcţia de Secretar general al Natiunilor Unite, este un exemplu) sau în armata, acum coptii sufera de pe urma slabirii regimului Mubarak şi a presiunii crescande a organizatiei fundamentaliste Fratii musulmani.
Coptilor le sunt acum interzise functiile din inalta administratie, armata şi chiar din anumite domenii ale invatamantului univesitar. Agresiunile impotriva lor incep sa se multiplice : pe 7 ianuraie a. c., de ziua Craciunului copt, sapte crestini au fost masacrati de funadmentalistii islamici la iesirea dintr-o biserica în Nordul tarii.
Crestinii palest
