Patru judecători reformişti au reuşit să pătrundă în componenţa CSM, fapt care creează perspectivele unei mişcări de înnoire a sistemului de justiţie. La secţia de procurori, însă, vechea gardă şi-a conservat puterea. Raportul de forţe în favoarea reformiştilor ar putea fi întărit doar dacă Senatul va invalida şi mandatele pentru cele şase locuri ce ar urma să fie ocupate ilegal de actuali membri CSM.

Cine sunt noii membri ai secţiei de judecători a CSM

Patru judecători tineri - Adrian Toni Neacşu, Alexandru Şerban, Horaţiu Dumbravă şi Cristi Dănileţ - au reuşit să fisureze grupul vechilor membri ai CSM, criticaţi adesea pentru sprijinul pe care l-au acordat magistraţilor suspectaţi de corupţie şi pentru promovarea în funcţii de conducere pe criterii clientelare. Schimbările se termină însă aici. Doi foşti membri ai secţiei judecători a CSM, Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, şi-au păstrat locurile pentru un nou mandat de şase ani, fiind realeşi. În noul CSM se vor regăsi şi doi apropiaţi ai acestora, Marin Tudose şi Mircea Aron, aleşi ieri, precum şi Ana Lăbuş, care a rămas să-şi termine mandatul de şase ani, deşi această posibilitate nu este prevăzută de lege.

În această formulă, vechea gardă ar continua să deţină majoritatea, punând astfel sub semnul întrebării abandonarea vechilor practici ale CSM, pentru care România a fost mereu criticată în rapoartele Uniunii Europene. Ar exista totuşi şanse reale de înoire a CSM dacă Senatul ar invalida - aşa cum a anunţat şeful Comisiei Juridice, Toni Greblă - câştigarea alegerilor de către Bărbulescu şi Lupaşcu, pe motiv că legea interzice mandate succesive în CSM. Dacă cei doi vor fi invalidaţi de Senat, există probabilitatea ca locurile lor să fie ocupate de Dana Gârbovan (Curtea de Apel Cluj) şi Gabriela Bârsan (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), două judecătoare recunoscute pentru profesionalism şi