Confruntată din ce în ce mai des cu dezastre pe teritoriul său şi în lumea întreagă, Europa trebuie să aibă o intervenţie mai eficace. Sursa: European Union

Aproape nicio săptămână nu trece fără să apară la ştiri un dezastru. Un seism ucide 230 000 de oameni în Haiti. Inundaţiile afectează o cincime din suprafaţa Pakistanului. O explozie pe platforma Deepwater Horizon provoacă cea mai mare scurgere de petrol din istorie. Suntem vulnerabili şi aici, în Europa – să ne gândim doar la exemple ca deversarea de noroi toxic produsă în Ungaria la începutul lunii, inundaţiile din Europa Centrală din vara aceasta sau blocarea spaţiului aerian din cauza unui vulcan islandez.

Acestea sunt exemple doar din ultimele câteva luni, dar astfel de situaţii de criză au crescut ca număr de cinci ori din 1975 până în prezent, devenind, de asemenea, mai destructive: în lumea întreagă, dezastrele afectează 230 de milioane de persoane, provoacă 85 000 de decese şi produc 70 de miliarde EUR de pagube în fiecare an. Pe lângă criza economică şi criza resurselor, aceste tendinţe arată că Europa trebuie neapărat să-şi regândească strategia de răspuns la dezastre, pentru a se adapta la amploarea problemelor şi a obţine rezultate cu un mai bun raport costuri-beneficii, ceea ce este posibil atunci când ţările din UE lucrează împreună.

Schimbările climatice, creşterea populaţiei, activitatea economică intensificată şi terorismul vor continua să alimenteze producerea de noi dezastre. Nicio ţară, săracă sau bogată, nu este ferită de potenţialul destructiv al dezastrelor naturale şi al celor provocate de om. Ţările şi populaţiile cele mai sărace sunt cele mai afectate, deoarece sunt şi cele mai puţin în măsură să facă faţă acestor dezastre. Însă şi noi, în Europa, plătim un preţ greu. În ultimii douăzeci de ani, dezastrele au ucis aproape 90 000 de europeni şi au afect