Cu o prezenţă redusă în comparaţie cu delegaţiile celorlalte ţări membre UE, şi cu o activitate încă „nesatisfăcătoare", eurodeputaţii români nu au reuşit să fructifice potenţialul de influenţă pe care li-l conferă numărul de reprezentanţi şi funcţiile deţinute. În privinţa prezenţei, potrivit raportului publicat ieri de Institutul European pentru Democraţie Participativă Qvorum, deşi s-a înregistrat o uşoară ameliorare faţă de anul trecut (când delegaţia României a ocupat locul 26 din 27), şi la începutul celui de-al doilea an de mandat prezenţa a fost scăzută.
Ioan Mircea Paşcu şi Vadim Tudor, campioni la absenţe
Potrivit studiului, la şedintele plenare din perioada 6 septembrie-21 octombrie, cea mai scăzută prezenţă, de 46,15%, au înregistrat Corneliu Vadim Tudor (PRM) şi Ioan Mircea Paşcu (PSD). Ei sunt urmaţi în „clasamentul" absenţelor de George Becali (PNG-CD, 53,85%) şi Rareş Niculescu (PDL, 69,23%). La polul opus, cu prezenţă de 100%, găsim 14 din cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European: Marian-Jean Marinescu, Monica Macovei, Iosif Mantula, Cristian Preda, Traian Ungureanu şi Elena Oana Antonescu (PDL), Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă, Victor Boştinaru, Silvia Ţicău şi Ioan Enciu (PSD+PC), Renate Weber (PNL), Csaba Sogor şi Iuliu Winkler (UDMR). Per ansamblu, delegaţia României a avut o prezenţă de 86,71%. Cei mai conştiincioşi eurodeputaţi au fost cei din Finlanda şi Danemarca (97,44% prezenţă), urmaţi de cei din Slovenia (96,83%) şi Portugalia (95,96%).
Implicare şi influenţă reduse
În ceea ce priveşte activitatea propriu-zisă a eurodeputaţilor, Institutul European pentru Democraţie Participativă Qvorum a analizat şapte indicatori: rapoarte redactate, opinii, rapoarte amendate, întrebări adresate Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene (în care sunt reprezentate guvernele statelor membre), declara
